“Cu cateva zile in urma citeam o carte - scrisa de o femeie - in care se spune, la un moment dat, ceva de genul […]: orice relatie contine in ea stafiile sau umbrele tuturor celorlalte relatii. Ale alternativelor abandonate, ale optiunilor uitate, ale vietilor pe care ai fi putut sa le traiesti, dar nu le-ai trait. Mi s-a parut enorm de consolant, pentru ca era adevarat si, in acelasi timp, enorm de tulburator.”
“Poate chiar asta mi-am dorit. Dar viata nu te lasa sa scapi, asa-i? Nu poti lasa viata asa cum lasi o carte din mana.”
“Vreau genul de barbat care, cand il cunosti mai bine, sa se dovedeasca a fi exact asa cum ai crezut ca va fi atunci cand l-ai cunoscut. Vreau genul de barbat care suna cand a promis ca suna si care vine acasa cand a promis ca vine acasa. Vreau genul de barbat care e multumit cu genul de barbat care e. Vreau genul de barbat care sa vrea genul meu de femeie care sunt. Nu s-ar zice ca cer prea mult, nu? Ei bine, prietena mea Marcelle zice ca vreau luna de pe cer, plus stelele toate.”
“Iti organizezi casnicia, iti protejezi copiii, iti administrezi iubirea, iti traiesti viata. Si, uneori, te opresti si te intrebi daca toate sunt adevarate. Oare iti traiesti viata sau te traieste ea pe tine?”
“Am spus ca ceea ce descoperi nu este neaparat ceea ce doresti. Haideti sa luam iubirea. Nu e asa cum am crezut ca va fi. Suntem de acord? Mai frumoasa, mai urata, mai lunga, mai scurta, supraestimata, subestimata, dar nu asa cum am crezut. In plus, e diferita pentru persoane diferite. Si e un lucru pe care il invatam incet: cum e iubirea pentru fiecare dintre noi. Cata avem in noi. La ce suntem dispusi sa renuntam in schimbul ei. Cum face de supravietuieste. Cum moare. Pe vremuri, Oliver avea o teorie: iubire etc. Cu alte cuvinte, lumea se imparte in oameni pentru care iubirea este totul, iar restul existentei este un simplu “etc.”, si oameni care nu pun destul pret pe iubire si pentru care partea cea mai incitanta a existentei consta in “etc.”.”
“La inceput, iti spui: cand o sa fiu mare, o sa iubesc pe cineva si sper sa iasa bine, dar, daca nu, o sa ma indragostesc de altcineva si, daca iese prost, o sa ma indragostesc de altcineva. Presupunand, mereu, ca gasesti persoanele cu pricina si ca ele te vor lasa sa le iubesti. Preci de la premisa ca iubirea, sau capacitatea de a iubi, va fi vesnic acolo, in asteptare. Numai ca eu nu cred ca iubirea - si viata - arata asa.”
No hay comentarios:
Publicar un comentario